Scandalos: Politrucii nu vor stadion nou şi modern la Constanţa!

0
Nicoleta Ploscaru

Motto: “Vom face curăţenie şi vom face funcţional stadionul” (Decebal Făgădău, primarul Constanţei, pentru ProSport, 13.09.2018 )

În toată ţara se proiectează şi se construiesc stadioane, numai în Constanţa nu. Pentru că nu vor politrucii din PSD. Pentru obţinerea fondurilor necesare era de ajuns să fi depus un proiect la Compania Naţională de Investiţii din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Reprezentanţii Constanţei nu au depus nimic. Nici Primăria, nici Consiliul Judeţean. Stadioanele noi din ţară reprezintă fiecare în parte o investiţie de zeci de milioane de euro, care au intrat în oraşele respective. Bani care ar fi putut intra şi în economia obosită a Constanţei. Ar fi avut şi firmele de construcţii din oraş de lucru. Meciurile şi evenimentele cultural-artistice organizate pe un stadion modern ar fi adus turişti în Constanţa, cum se întâmplă în prezent la Bucureşti sau Cluj-Napoca. Suporterii spanioli de la Athletic Bilbao şi Atletico Madrid au cheltuit 10 milioane euro la Bucureşti, pe 9 mai 2012, când au venit pentru finala Europa League, partidă organizată pe Arena Naţională, stadion aflat în proprietatea Primăriei Generale a Capitalei. Ar fi avut şi Farul unde să joace. Echipa Farul putea fi un brand puternic al Constanţei, aşa cum CF Barcelona este o componentă puternică a brandului capitalei Cataloniei. Însă nimic din toate acestea nu i-au impresionat pe mediocrii şi incompetenţii care au pus mâna pe Constanţa.

Noile stadioane din ţară sunt ultramoderne, stadionul Ion Oblemenco din Craiova fiind supranumit “OZN-ul Olguţei”, după Olguţa Vasilescu, primar al Craiovei în momentul construirii acestui stadion. La Constanţa în schimb, primarul Decebal Făgădău spune că va face stadionul “funcţional” după ce “va face curăţenie”. Făgădău a trecut la treabă şi a trimis angajaţii de la Spaţii Verzi şi asistaţii sociali să dea cu mătura şi să jumulească buruienile crescute prin tribune, în ruina care este în prezent Stadionul “Farul”, un focar de infecţie unde colcăie şobolanii, Primarul Făgădău ori îşi bate joc de noi şi ne jigneşte inteligenţa, ori atât îl duce pe el capul.

Marţi, 15 ianuarie 2019, Constanţa a suferit o nouă umilinţă odată cu ştirea că Timişoara va avea un stadion modern de fotbal. Anunţul a fost făcut de fostul fotbalist stelist şi petrolist Vivi Răchită, antrenorul lui Poli, care a mai fost implicat în construcţia stadionului modern din Ploieşti, în calitate de manager în acel moment al clubului Petrolul Ploieşti, dar şi consilier al primarului. Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, a spus că lucrările pentru noul stadion vor începe în 2020, iar în prezent se lucrează la studiul de fezabilitate şi nota conceptuală. Oare la noi când va face şi Horia Ţuţuianu, preşedintele CJ Constanţa, un asemenea anunţ? Dobra a mai spus că au făcut o expertiză tehnică la actualul stadion, “Dan Păltinişanu”, care stă să se prăbuşească, şi astfel s-a luat decizia pentru noul stadion, care se va face şi în contextul rolului de “Capitală europeană a culturii”, pe care îl va avea Timişoara în anul 2021.

Stadionul din Constanţa este o ruină, aşa cum este şi Cazinoul şi în general tot oraşul, sub administraţia de 20 de ani a politrucilor PSD. Constanţa are nevoie de un stadion nou. În celelalte oraşe din ţară este o adevărată frenezie a construcţiei de stadioane, numai la noi este somnolenţă şi nesimţire. Stadioanele se construiesc cu bani de la Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale. De la caz la caz, mai pun bani şi primăriile sau consiliile judeţene.

S-a construit cel mai mare stadion din ţară, Arena Naţională, la Bucureşti. Noi nu suntem Bucureşti, veţi spune. Aşa este, numai că judeţul Constanţa este al doilea din ţară după Bucureşti, după dimensiunea economiei sale, după Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor. Din moment ce oraşe mai mici decât Constanţa ca număr de locuitori şi economie au stadioane cu care se pot mândri, nu există nicio scuză pentru cei care conduc municipiul şi judeţul Constanţa!

Şi-au construit deja stadioane superbe Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti, Târgu-Jiu. Liviu Dragnea şi-a tras două stadioane moderne în Teleorman, unul la Turnu-Măgurele şi altul la Alexandria, capitala judeţului. S-a construit stadion la Călăraşi, care este omologat, ceea ce permite organizarea meciulrilor de Liga 1 a echipei Dunărea Călăraşi. Noi la Constanţa nu mai avem nici stadion, nici echipă în Liga 1. Pe noul stadion din Călăraşi a debutat “acasă” în acest sezon SSC Farul Constanţa, nou promovată în Liga 2 care nu are unde să joace. Aşa că ar trebui să ne uităm cu respect la vecinii noştri călăreşeni, nicidecum cu o necuvenită superioritate. Iniţial se luase în considerare ca meciurile de “acasă” ale Farului să se joace la Balcic, ca să ştie şi bulgarii cât de proşti suntem.

S-a mai construit un stadion modern la Târgovişte. La Slatina, Compania Naţională de Investiţii, adică Guvernul României, a aprobat finanţarea construcţiei unui stadion de 20 milioane euro. Stadionul din Arad, construit de primărie este aproape gata, iar la Timişoara se lucrează pentru studiul de fezabilitate privind construcţia unui nou stadion. La Bucureşti, pe lângă Arena Naţională, se vor construi patru stadioane noi. Deja vechile stadioane din Ghencea şi Giuleşti ale cluburilor Steaua şi Rapid au fost demolate pentru a face loc construcţiei unor stadioane modern, în timp de în Parcul Sportiv Dinamo noul stadion de fotbal se va face pe locul actualului Velodrom. Stadionul “Steaua” de exemplu, va costa 300 milioane lei. Bucureştiul a profitat de organizarea Campionatului European de fotbal din 2020. Arena Naţională va găzdui trei meciuri în grupe şi o semifinală. Noile stadioane Steaua, Dinamo, Rapid şi Arcul de Triumf vor servi drept baze de antrenament pentru echipele participante, conform cerinţelor UEFA.

Ca să ai stadion nou trebuie să ceri bani de la Guvern. Administraţia Constanţei nu cere

Nicoleta PloscaruStadionul Farul. Pe 13.10.2007 pe acest stadion România învingea Olanda cu 1-0, încurajată de 15.000 constănţeni şi se califica la Euro 2008. Pe locul actualului stadion, ajuns o ruină şi un focar de infecţie, unde colcăie şobolanii şi căpuşele, trebuie construit un stadion nou şi modern, pe care Constanţa îl merită pe deplin. Pentru aceasta, trebuie finanţare totală sau parţială de la Compania Naţională de Investiţii. Cum se obţine finanţarea de la CNI pentru stadioane? Simplu! Ne spune Răzvan Burleanu, preşedintele FRF: “E mai degrabă rolul politicienilor locali să facă lobby la guvern”. Ceea ce confirmă şi Liviu Dragnea, preşedintele PSD, care a vizat în mod explicit Constanţa cu răspunsul său, după ce i s-a reproşat că a promis stadion la Focşani în loc să facă la Constanţa. „E nevoie de solicitarea autorităţilor locale pentru a face un stadion modern la Constanţa. Dacă autorităţile din Constanţa vor să facă un stadion modern şi sunt de acord că trebuie făcut, atunci trebuie să solicite, să fundamenteze şi să argumenteze că îşi doresc! Vă garantez că la Constanţa vom avea stadion modern, care să rivalizeze cu cel din Craiova”, a declarat Liviu Dragnea, pentru ziarul Adevărul pe 17.04.2018. Adică nu dă bani la Constanţa pentru că nu cere Făgădău, ne-a explicat Dragnea, cu alte cuvinte.

Deci Decebal Făgădău, primarul Constanţei, ar trebui în primul rând să vrea un stadion nou. Să facă o fundamentare pentru solicitarea sa, să scrie un proiect şi să-l depună la Compania Naţională de Investiţii. Dar se vede treabă că lui Făgădău nu îi pasă de Constanţa, fie nu i-a trecut pur şi simplu prin cap aşa ceva, fie este incompetent sau analfabet functional, nu e în stare să facă un proiect şi să îl depună. Peste numai o lună, în mai 2018, Ministerul Tineretului şi Sportului transfera Stadionul Farul din proprietatea sa, în proprietatea Primăriei Constanţa. A doua zi după ce a dobândit stadionul pentru municipalitate, Decebal Făgădău trebuia să se fi prezentat la Compania Naţională de Investiţii cu proiectul noului stadion constănţean în braţe. Îmi închipui că dacă Făgădău s-a agitat să ia stadionul la primărie ştia el ce face. Sau poate are alte planuri, de care noi nu ştim.

La Guvern, cine împarte, parte-şi face, cum zice românul. De exemplu, Victor Ponta, care este ales deputat în Gorj de cîteva mandate, funcţie pe care a îndeplinit-o şi concomitant cu cea de prim-ministru, a avut grijă să-şi mulţumească alegătorii gorjeni. Pe 4.05.2014, Victor Ponta s-a deplasat la Târgu-Jiu, capitala judeţului Gorj, împreună cu Liviu Dragnea, pe atunci ministrul Dezvoltării Regionale, care avea în subordine Compania Naţională de Investiţii şi dispunea deci de banii de stadioane. În mijlocul alegătorilor săi, Ponta l-a pus pe Dragnea să anunţe că se va construi un stadion nou, care să poată găzdui competiţii organizate de UEFA până în faza de semifinală. Ca rezultat, s-au alocat 20 milioane euro pentru Stadionul Municipal Tudor Vladimirescu, care este aproape terminat, după ce Guvernul a mai băgat alţi 5 milioane euro în septembrie 2018 pentru amenajările exterioare.

 

O femeie puternică a smuls 52 milioane euro de la Guvern pentru stadionul din Craiova: Lia Olguţa Vasilescu

 

Olguţa nu s-a lăsat şi a obţinut un stadion ultramodern de 31.000 locuri pentru Craiova!

Lia Olguţa Vasilescu, şi-a văzut şi ea visul cu ochii. Când era primar al Craiovei s-a dus peste Ponta şi Dragnea şi a obţinut bani de stadion. Cei doi ştiau că e tare în gură şi au preferat să nu se pună cu ea. Ceea ce nu este cazul cu mormolocii de la PSD Constanţa. Olguţa a obţinut 52 milioane euro de la Ponta în 2015, stadionul fiind inaugurat în 2017, când Dragnea era deja la butoane de aproape un an. Fosta primăriţă a Craiovei a reinventat şi “CSU Universitatea Craiova” după ce aceasta fusese scoasă din Liga 1. La început echipa era numită în derâdere “Craiolguţa”, pentru a sugera că este o făcătură faţă de “adevărata” Universitatea Craiova, cea a lui Adrian Mititelu. Însă acum nu mai vorbeşte nimeni aşa. Echipa e în Liga 1. Noi nici măcar nu mai visăm să aibă Constanţa un stadion de 52 milioane euro, ultramodern şi cu 31.000 locuri, precum şi o echipă “Crai-Farul” în Liga 1. Iată că o femeie aprigă a reuşit ce şi-a propus şi ce nu au reuşit nişte bărbaţi la Constanţa, care tremură în faţa “şefului” şi nu îndrăznesc să-l deranjeze cu cereri.

De ce s-au bătut pentru stadion Făgădău şi Ţuţuianu?

Din motive cunoscute numai de el şi de grupul său de interese, Făgădău s-a zbătut să ia de la Ministerul Tineretului şi Sportului în proprietatea Primăriei Constanţa Stadionul Farul. Făgădău s-a luptat pentru stadion şi cu Consiliul Judeţean Constanţa, condus de preşedintele Horia Ţuţuianu, şi a avut câştig de cauză. În mai 2018 s-a făcut transferul stadionului de la MTS la primărie. Făgădău a respins indignat acuzaţiile că ar vrea să facă un proiect imobiliar în locul stadionului, să construiască blocuri private, invocând legea care nu îi permite să facă aşa ceva pe domeniul public. Însă Făgădău nu vrea stadion nou la Constanţa sau cel puţin niciodată nu a anunţat că ar avea asemenea planuri. Nici Ţuţuianu nu a anunţat vreodată că ar vrea să facă un stadion nou dacă actualul stadion ar fi intrat în proprietatea Consiliului Judeţean. Atunci ce gânduri au pesediştii cu ruina numită Stadionul “Farul”?

Numeroşi primari şi preşedinţi de consilii judeţene din ţară s-au lăudat de-a lungul timpului cu proiecte cu stadioane, au spus cât vor costa, câte locuri vor fi, ce dotări, ba chiar au prezentat şi machete 3D cu noile stadioane, fără măcar să se realizeze ceva, proiectele căzând în uitare după campaniile electorale. Făgădău pe de o parte şi Ţuţuianu pe de alta nici măcar nu s-au lăudat, nu au binevoit să mintă frumos, că vor construi un stadion nou, cândva. Nu şi-au propus niciodată aşa ceva.

Atunci de ce s-au luptat pesediştii constănţeni pentru actualul stadion? Dacă erau puşi pe construit aş fi înţeles. Pe lângă laurii electorali, câştigătorul luptei pentru stadion ar fi dispus şi de circa 300 milioane lei pe care să-i împartă firmelor de construcţii, cât costă noul stadion Steaua, de exemplu, bani pe care Constanţa i-ar fi primit de la CNI pentru construcţia noului stadion. Ca să vă faceţi idee, bugetul de investiţii Municipiului Constanţa pe anul 2017 a fost de 230 milioane lei. Dacă nu vor nici bani de investiţii la buget, nici glorie, ambele aduse de construcţia unui stadion nou, atunci pentru ce se luptă pesediştii constănţeni? Aici trebuie să fie o miză ascunsă şi în consecinţă cât se poate de necurată.

Dacă iei ca primar (sau preşedinte de CJ) stadionul, mai ales fără să faci nimic cu el, te alegi cu un cartof fierbinte în mână. Politic, te alegi în 2020 la alegerile locale cu blamul alegătorilor, după ce ai luat în 2018 stadionul şi nu ai făcut nimic cu el. Financiar, în loc să încasezi taxe locale pe stadion de la fostul proprietar MTS, care să intre la bugetul oraşului, dimpotrivă, începi să cheltui, pentru pază, întreţinere, utilităţi ş.a. De exemplu stadionul ultramodern Arena Cluj, care a costat 45 milioane euro, a intrat în insolvenţă. Stadionul a fost construit de Consiliul Judeţean Cluj intrând în proprietatea acestuia, care l-a dat în administrare unei firme. Dar în anul 2015 Primăria Cluj-Napoca a emis o dispoziţie de plată de 15 milioane lei pentru taxe locale neachitate de CJ pentru stadion, aşa că Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj a trecut stadionul în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, condusă de şeful său politic, Emil Boc, pentru a scăpa de belea. Atunci care este miza stadionului Farul, dacă nici măcar nu se doreşte construcţia unui stadion nou? Sigur se ascunde ceva aici.

Decebal Făgădău face stadion “funcţional” cu mătura şi coasa

Primarul Constanţa face “funcţional” stadionul cu muncitorii de la spaţii verzi, asistaţii sociali şi cei care fac muncă în folosul comunităţii!

De ochii lumii, Făgădău, a trimis în luna septembrie 2018 muncitorii de la spaţii verzi să mai cosească şi să mai desţelenească stadionul. Nu am auzit nimic de deratizare, deşi stadionul a devenit un focar de infecţie în Constanţa, unde colcăie şobolanii. El a declarat că va face curăţenie şi va face stadionul functional. Acestea sunt prostii, minciuni şi aberaţii. Nu se poate face nimic altceva decât un stadion nou, după ce actualul stadion va fi demolat. La Timişoara şi Slatina au făcut expertize tehnice care arătau că vechile stadioane nu mai corespund sau chiar devin un pericol pentru siguranţa spectatorilor şi trebuie demolate, cu scopul de a obţine conform legii autorizarea de demolare a bazelor sportive, urmat apoi de aprobarea investiţiei pentru un nou stadion de către CNI. La Constanţa nu am auzit să se fi făcut aşa ceva. La stadionul Farul se pune problema dacă să fie omologat pentru meciuri de Liga a 2-a sau Liga a 3-a. Acestea sunt doar cârpeli şi prostii. Constanţa trebuie să aibă un stadion omologat UEFA, care să permită găzduirea meciurilor echipei naţionale de fotbal a României precum şi găzduirea de meciuri din competiţiile europene intercluburi. Iată aici regulamentul oficial al UEFA pentru categorisirea stadioanelor.

https://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/Regulations/uefaorg/Stadium&Security/01/48/48/85/1484885_DOWNLOAD.pdf

Stadionul Ion Oblemenco din Craiova, vedere exterioară

Mai pe scurt, dacă s-ar proiecta un stadion de categoria 3 la Constanţa (maxim este categoria 4) acesta ar trebui să aibă minim două studiouri de televiziune, sală pentru conferinţa de presă de minim 50 locuri, minim 100 locuri în parcarea VIP şi altele de acest gen. Instalaţia de nocturnă trebuie să aibă minim 1400 lucşi la camera fixe. Numărul de locuri pentru spectatori este de minim 8.000, dar în România pentru oraşe comparabile cu Constanţa, cum ar fi Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, s-au construit sau se construiesc stadioane de circa 30.000 locuri.

Însă nu doar “mărimea contează”. Stadioanele moderne au în incintă muzee de istorie a clubului, restaurant, magazine de suveniruri sau de echipamente oficiale ale clubului. Noul stadion Ion Oblemenco din Craiova poate găzdui competiţii fotbalistice pentru FIFA WORLD CUP, UEFA Champions League, UEFA Europa League, FRF – Liga I, precum şi competiţii pentru alte tipuri de sporturi: rugby (Rugby Union şi Rugby League, rugby în 7), oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american. Se vor putea organiza în incinta complexului sportiv şi concerte, târguri, expoziţii, evenimente culturale şi sociale. De asemenea, complexul include şi spatii de cazare pentru sportivi, spaţii comerciale şi parcări. Stadionul din Craiova are spaţii destinate sportivilor (vestiare cu grupuri sanitare, săli de antrenament, cabinet medical), presei (tribuna media, SMC — centrul media al stadionului—, zona de lucru pentru presa, sala de conferinţe, zona mixtă, zona flash interviu şi studiouri TV etc.), administraţie (birouri, săli de şedinţă şi proiecţie, spaţii de depozitare, vestiare etc.), zona de cazare sportivă cu camere şi cu facilităţi de recuperare pentru sportivi şi este prevăzut cu parcări şi accese de diferite categorii, ceea va permite folosirea optimă a spaţiului în funcţie de necesităţile organizatorilor de evenimente din fiecare dintre cele trei obiective: stadion de fotbal, stadion de atletism, sala polivalentă.

Terenul de pe arena Craiovei are cele mai moderne echipamente de întreţinere din lume, de la această oră: şase aparate de lumină artificială. Acest sistem de lumini este combinat cu 19 aspersoare aduse din America, tehnologie 2016, dar şi cu sisteme de aerisire artificială. La toate acestea, pentru simularea perfectă a condiţiilor naturale optime, se adaugă 30 de kilometri de ţeavă de încălzire, care şerpuieşte pe dedesubtul ierbii. Toate aceste utilaje sunt omologate şi recomandate de UEFA. Cele mai moderne sunt cele două analizoare speciale, nişte softuri care stau pe suprafaţa de joc permanent, mai puţin la meciuri, şi care oferă informaţii în timp real despre umiditatea terenului, temperatura acestuia, intensitatea luminii şi nivelul de oxigen din sol. Cu ajutorul lor, cei care vor avea acces la program pot folosi un sistem de supraveghere video care poate focaliza imaginea până la cele mai mici detalii ale ierbii, ceea ce permite accesul la aceste informaţii administratorilor sistemului, oriunde s-ar afla aceştia.

Cele de mai sus înseamnă stadion funcţional, nicidecum aşa cum crede Făgădău că face stadionul Farul “funcţional” dacă a trimis acolo de ochii presei muncitorii de la spaţii verzi, asistaţii sociali şi cei care prestează muncă în folosul comunităţii, înarmaţi cu coase şi mături. Ăsta este nivelul şi viziunea primarului Constanţei. Asta am votat, asta avem.

Ce a pierdut Constanţa pentru că nu are stadion

Spaniolii în Centrul Vechi.

Bucureşti a câştigat 10 milioane euro de la spaniolii veniţi pentru finala Atletico Madrid-Athletic Bilbao de pe Arena Naţională din 9.05.2012

Pe lângă drama suporterilor Farului, lăsaţi fără stadionul echipei de suflet, Constanţa a pierdut şi multe altele, din cauza incompetenţilor care nu pot sau nu vor să construiască un stadion nou. Construcţia Arenei din Cluj-Napoca a permis organizarea de evenimente sportive şi social-culturale care au crescut prestigiul oraşului şi mai ales au adus turişiti, spectatori, bani. Suporterii spanioli ai echipelor Athletic Bilbao şi Atletico Madrid veniţi la Bucureşti pentru finala Europa League au cheltuit circa 10 milioane euro, din care 1 milion euro pe transportul prin Bucureşti şi transferuri la şi de la aeroport şi 6 milioane euro pe mâncare. Gradul de ocupare al celor 22.000 locuri de cazare din Bucureşti a fost de peste 95%.

Pe stadionul din Cluj-Napoca s-au organizat evenimente care puteau fi organizate la Constanţa. Aici a jucat naţionala de fotbal a României cu Spania, Muntenegru şi Danemarca iar naţionala de rugby va juca cu Georgia. Echipe de club româneşti au jucat aici în Europa League cu Fiorentina sau FC Braga. Pe Cluj Arena s-au ţinut concertele lui Roxette, Scorpions, Smokie, Deep Purple, UB40, Andrea Bocelli, Depeche Mode, festivalul Untold. Evenimentele respective au atras public din toată ţara, dar şi din străinătate, în timp ce la Constanţa timp de 10 luni pe an, străzile şi cafenelele sunt goale.

Nesimţiţii. Puteau face stadion modern la Constanţa. Nu au vrut

PSD Constanţa, imagine şocantă de tip nord-coreean, aliniaţi sub portretul Marelui Conducător!

PSD Constanţa este de vină pentru că nu avem stadion. Ei conduc oraşul şi judeţul de aproape două decenii, aşa că nu au nicio scuză. Nu pot nici măcar să pretindă că până în 2012 nu au fost la guvernare. De ce Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu nu au depus un proiect pentru construcţia unui stadion nou la Compania Naţională de Investiţii de sub Ministerul Dezvoltării Regionale? Dacă ar fi fost refuzaţi, măcar aveau ocazia să se victimizeze electoral, că Bocul lui Băsescu şi Udrea de la Dezvoltare Regională le-au respins proiectul. Deşi personal cred că Băsescu era prea şmecher ca să refuze o investiţie pentru Constanţa, fieful lui electoral. După 2012 însă, când s-a instalat Guvernul Victor Ponta, reprezentanţii PSD Constanţa chiar că nu au mai avut nicio justificare pentru refuzul de a face un stadion nou.

Constănţeanca Sevil Shaidehh a avut în vârful pixului banii pentru un stadion modern la Constanţa

În Guvernul Ponta, ministrul Dezvoltării Regionale era chiar Liviu Dragnea. Nicuşor şi Mazăre erau cei mai apropiaţi aliaţi din PSD ai lui Dragnea şi acesta nu le-ar fi refuzat nimic. Cum credeţi că a apărut Sevil Shaidehh în politica mare? Sevil nu a apărut “din spuma mării”, deşi suntem la Constanţa, şi nici nu au “recomandat-o vocea şi talentul său”, ca pe juna din comedia “Brigada Diversă în Acţiune”. A recomandat-o Nicuşor lui Dragnea, pentru că Sevil lucra pentru el la Consiliul Judeţean Constanţa. Sevil a ajuns chiar să fie nominalizată pentru funcţia de prim-ministru, atât de mult a contat pentru Dragnea o recomandare de la Nicuşor Constantinescu. De altfel, Dragnea şi Nicuşor au fost amândoi martori la căsătoria lui Sevil Shaidehh. În 2015, când Dragnea era ministru la Ministerul Dezvoltării Regionale, Sevil Shaidehh a fost numită secretar de stat la acelaşi minister, care împărţea banii de stadioane. Adică au primit bani de stadioane Târgovişte sau Târgu-Jiu ori Slatina şi nu ar fi primit Constanţa, dacă pesediştii locali ar fi avut bunăvoinţa să depună un proiect la Compania Naţională de Investiţii? Cu atât mai mult cu cât constănţeanca Sevil a fost numită chiar ministru al Dezvoltării Regionale după plecarea lui Liviu Dragnea din fruntea ministerului. După învestirea Guvernului Cioloş nimic nu s-a schimbat, pentru că în fruntea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a venit Vasile Dâncu, care avea misiunea să continue finanţarea cu banii ministerului a proiectelor administraţiilor locale pesediste din Planul Naţional de Investiţii. De altfel, aceasta a fost şi condiţia pusă de Dragnea, ajuns între timp preşedinte PSD, ca să susţină Guvernul Cioloş. Este exclus ca Dâncu să fi respins un proiect depus de Constanţa.

După alegerile parlamentare din 2016, când la Constanţa deja Făgădău şi Ţuţuianu deveniseră deja primar, respectiv preşedintele CJ, PSD s-a întors oficial la putere. La butoane se afla Liviu Dragnea, vechiul aliat al pesediştilor constănţeni, sau cel puţin al echipei Nicuşor-Mazăre. În Guvernul Grindeanu, Ministrul Dezvoltării Regionale, care avea în vârful pixului banii pentru stadion era Sevil Shaidehh. Pe deasupra, Sevil Shaidehh era şi vice-prim ministru şi în realitate era premierul din umbra, îi treceau toate prin mână, pentru că Dragnea nu avea încredere în premierul de atunci, Sorin Grindeanu.

Dacă pe Decebal Făgădău nu l-a tăiat capul să depună un proiect, Sevil Shaidehh, care este constănţeancă get-beget, chiar nu ştia care sunt ofurile Constanţei, nu ştia de stadion şi de Cazinou? Ea, care a lucrat la Consiliul Judeţean chiar nu ştia nimic despre administraţia locală? De ce nu i-a spus ea lui Făgădău să depună un proiect la CNI ca să primească bani pentru un stadion nou la Constanţa, aşa cum au primit alţi primari din ţară? Sevil Shaidehh a mai fost o perioadă ministru şi în Guvernul Tudose, după care a intrat în guvern Felix Stroe, însuşi preşedintele PSD Constanţa, numit în funcţia de ministru al Transporturilor. Nici Stroe nu a făcut nimic.

Acestea sunt faptele. Concluziile le trageţi singuri în privinţa chestiunii stadionului din Constanţa. Stadionul alături de Cazino reprezintă simbolul degradării Constanţei, un oraş care devine marginalizat, care se goleşte de tineri, din ce în ce mai pustiu şi mai trist. În continuare vă pun la dispoziţie o scurtă prezentare a stadioanelor moderne construite în ultimii ani în România, inclusiv în oraşe fără tradiţia fotbalistică a Constanţei, sau cu o populaţie şi o forţă economică mult mai mici. Lipsa stadionului nu este din cauza conjuncturii, crizei, reformei, tranziţiei, sau altor asemenea cauze. Pur şi simplu cei care conduc de 20 de ani Constanţa nu vor stadion. Pentru că nu le pasă de oraş. Şi nici de noi.

Hai Farul❗️Hai Constanţa!❗️Hai România❗️🇹🇩

Machetă. Aşa va arăta noul stadion din Timişoara

Stadionul Arena Națională. Cel mai mare stadion nou din România este Arena Naţională din Bucureşti, cu 55.000 locuri, construit între 2007-2011 pe locul fostului stadion “23 August”. Este proprietatea Primăriei Municipiului Bucureşti şi va găzdui patru meciuri din cadrul campionatului European de fotbal din 2020.

Stadionul Cluj Arena. Stadionul din Cluj-Napoca, aflat în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj, are o capacitate de 30.200 locuri şi a costat 45 milioane euro, dintre care 30% fonduri de la Guvernul României.

Stadionul “Ilie Oană” din Ploieşti. Stadionul “Ilie Oană” din Ploieşti este în proprietatea Primăriei Ploieşti şi a fost reconstruit între anii 2009-2011. Are o capacitate de 15.600 locuri pe scaune, toate acoperite, şi a costat 12 milioane euro. Corespunde standardelor UEFA şi a putut găzdui un meci ofical al echipei naţionale, România-Insulele Faroe, pe 29 martie 2015.

Stadionul Francisc Neumann din Arad. La Arad Stadionul Francisc Neumann este ca şi terminat. Are 12.700 locuri şi a costat 7 milioane euro, finanţarea fiind asigurată de Primăria Arad.

Stadionul “Ion Oblemenco” din Craiova. A fost inaugurat în 2017 şi poate găzdui 31.000 spectatori. Stadionul de fotbal din Craiova este într-un top mondial, a fost desemnat pe locul 4 între cele mai frumoase stadioane din lume de juriul de specialitate. Câștigătorul competiției este stadionul Luzhiniki, din Moscova, cu 7.84 puncte, urmat de U Arena, din Paris, cu 7.24 puncte, Mercedes-Benz Stadium, din Atlanta, cu 7.12 puncte și Ion Oblemenco, din Craiova, cu 6.98 puncte.

Stadionul lui Dragnea din Turnu-Măgurele, Teleorman.

În mai 2018 Compania Naţională de Investiţii a finalizat lucrările la stadionul din oraşul Turnu-Măgurele, judeţul Teleorman. Stadionul a costat 3 milioane euro, are 2000 locuri şi îndeplineşte condiţiile UEFA. Va fi utilizat de echipa Voinţa Turnu-Măgurele, care activează în Liga III şi este controlată de fiul lui Liviu Dragnea.

Arena din Alexandria, Teleorman, va costa 12,6 milioane euro. Al doilea stadion al lui Dragnea din judeţul Teleorman, pe lângă cel din Turnu-Măgurele, necesar echipei lui Dragnea junior, Avântul Turnu-Măgurele, este Arena din Alexandria. Investiţia de 12 milioane euro este necesară pentru a putea asigura un stadion echipei locale, FCM Alexandria, unde aceasta va disputa marile derby-uri cu Avântul Plosca, Atletic Orbeasca sau Metalul Peretu. Complexul sportiv modern care va avea peste 5000 de locuri va fi ridicat pe amplasamentul actualului stadion. Potrivit proiectului “Complex Sportiv- Stadion municipal Alexandria”, stadionul municipal va avea şi un hotel pentru sportivi cu 40 de camere cu paturi duble şi baie proprie, zona de recepţie, restaurant, spaţii de recuperare pentru sportivi şi SPA, parcare cu 100 locuri pentru VIP. Hotelul ar urma să fie ridicat în imediata apropiere a stadionului , chiar lângă tribune. Iniţiatorii proiectului susţin că noul complex sportive va putea fi pus la dispoziţia echipelor care vor veni la Alexandria în cantonament.

Stadionul “Ion Comşa” din Călăraşi. Consilierii judeţeni au aprobat suma de 1.999.000 de lei, bani necesari realizării unor lucrări de modernizare a bazei sportive Dunărea Călăraşi, în conformitate cu solicitările Ligii Profesioniste de Fotbal. Din această sumă, 524.000 lei sunt destinaţi schimbării gazonului, 20.000 de lei pentru sistemul de sonorizare a sălii de conferinţe, 790.000 de lei pentru sistemul de supraveghere video şi accesul în stadion şi 665.000 de lei pentru containere amenajate tribuna VIP şi posturi comentatori sportivi. Municipiul Călăraşi are o echipă – Dunărea, în Liga 1 şi stadionul Ion Comşa din localitate a găzduit şi SSC Farul Constanţa, care nu avea unde să joace.


Stadionul “Eugen Popescu din Târgovişte. Noul stadion din Târgovişte, cu 15.000 locuri, va costa 133 milioane lei şi este în faza obţinerii de avize, care va dura circa un an, execuţia urmând a dura doi ani. Investiţia se realizează tot de către Ministerul Dezvoltării Regionale prin Compania Naţională de Investiţii. Actualul stadion este degradat.

Stadionul Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu. Stadionul din Tg. Jiu a fost inclus de premierul Viorica Dăncilă pe lista de realizări a Guvernului pe care îl conduce, deşi încă nu a fost finalizat. Acesta ar urma să aibă peste 12.000 de locuri, toate acoperite, un hotel de patru stele, o zonă comercială şi săli de conferinţe. Investiţia până în prezent se ridică la 22 de milioane de euro, iar beneficiar este Compania Naţională de Investiţii, banii necesari construcţiei venind de la bugetul de stat.

Stadionul 1 Mai din Slatina va fi înlocuit de un stadion modern. La Slatina, Compania Naţională de Investiţii a început studiul de fezabilitate pentru un stadion nou de 10.000 locuri, în valoare de 20 milioane euro. Cum s-a întâmplat acest lucru? Simplu. Primăria Slatina a depus proiectul la CNI, iar acesta a fost prins în lista de sinteză a CNI. Decebal Făgădău nu a depus nimic nicăieri şi Constanţa nu a fost “prinsă” nicăieri…

Aşa va arăta noul Stadion “Steaua” din Bucureşti. Noul Stadion Steaua va avea o capacitate totală de 30.500 de locuri pentru spectatori, o suprafaţă desfăşurată de 70.000 mp, 4 vestiare, spaţii de cazare pentru sportivi (24 de camere), 1.070 mp de spaţiu de expunere (muzeu), 980 mp de spaţii comerciale, restaurant pitch-view/bar sky view. Investiţia se face prin Compania Naţională de Investiţii. Lucrările de demolare a vechiului stadion din Ghencea s-au încheiat şi au început lucrările de excavare pentru noul stadion.

Stadionul Dinamo va avea 20.000 locuri şi va costa între 30-38 milioane euro. Dintre proiectele privind noile stadioane bucureştene, la Dinamo se bate încă pasul pe loc din cauza asocierii între clubul Dinamo al MAI şi asociaţia privată de fotbal a lui Nicu Badea, dar această problemă juridical va fi depăşită şi investiţia se va realiza. Arena va beneficia de un teren de fotbal, cu o lungime de 105 m si o latime de 68 m, prevăzut cu gazon natural ranforsat sintetic, dotat cu degivrare şi drenaj, spaţii pentru echipe şi oficiali (vestiare pentru sportivi şi arbitri), spaţii pentru mass-media (boxa, sala de conferinţe, zona de flash interviu etc.) locuri dedicate persoanelor cu dizabilităţi, spaţii de cazare pentru sportivi, un muzeu al clubului sportiv, spaţii administrative şi spaţii dedicate publicului (magazine, zona food).

Stadionul Rapid Arena va avea 14.500 locuri şi se va ridica pe locul “Potcoavei”, din Giuleşti, vechiul stadion de sub Podul Grant din Bucureşti. Valoarea contractului pentru construcţia noului complex sportiv din Giuleşti este de 98.318.052,33 lei fara TVA, cote si taxe, urmând ca, până la data organizării Campionatului European de Fotbal EURO 2020, la Bucureşti, stadionul să îndeplinească criteriile în vederea asigurarii condiţiilor de antrenament pentru echipele participante. Noua arenă va avea o capacitate de aproximativ 14.000 de locuri şi se doreste îndeplinirea criteriilor impuse de UEFA pentru derularea de competiţii sportive pentru nivelul de clasificare UEFA 4, astfel încât arena sa poata găzdui competiţii cu public la nivel naţional şi internaţional. Arena va cuprinde şi zona de sărituri în lungime şi zona pistei de alergare 60 m outdoor. Complexul va fi prevăzut cu săli de sport pentru diverse discipline sportive. precum haltere, box, lupte/judo/karate, tenis/volei/baschet, atletism, precum şi săli de forţă sau recuperare şi pistă de popice. Totodată, va beneficia şi de spatii de cazare pentru sportivi, precum şi de spaţii de alimentaţie publică sau spaţii administrative.

Stadionul Naţional de Rugby “Arcul de Triumf” din Bucureşti. Pe 25 iulie 2018 Compania Naţională de Investiţii a semnat contractual de proiectare şi execuţie a Stadionului Naţional de Rugby “Arcul de Triumf” cu firmele câştigătoare la licitaţie. Valoarea contractului este de 78.655.931,11 lei fara TVA, cote si taxe, urmând ca, până la data organizării Campionatului European de Fotbal EURO 2020, la Bucureşti, stadionul să îndeplinească criteriile în vederea asigurării condiţiilor de antrenament pentru echipele participante. Noua arenă va avea o capacitate de 8.100 de locuri şi va îndeplini criteriile impuse de UEFA pentru derularea de competiţii sportive pentru nivelul de clasificare UEFA 4, precum şi condiţiile necesare găzduirii de competiţii de rubgy la nivel naţional şi internaţional.

#ConstantaDragosteaMea💖

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here