PSD te vrea prost! Revolta artiştilor din Constanţa

0

PSD, acest desant de ocupaţie străină care devastează Constanţa, nu putea rata distrugerea culturii constănţene, în special a mişcării teatrale, după ce a distrus şi a jefuit cam tot ce se putea distruge şi jefui. Mai rămâne să intre peste noi în case, ca nişte adevăraţi invadatori străini.

Foto: Radu Mazăre în rolul lui Joseph Goebbels: “Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”

„Revoluţia Culturală” pesedistă, o adevărată replică a revoluţiei culturale a lui Mao din China comunistă vizează distrugerea. Punct. Constanţa trebuie să devină un ghetou de proşti, inculţi şi asistaţi sociali care să-i voteze pe ei. Pesediştii îşi închipuie că cineva care e atât de „nebun” – după părerea lor – încât să „piardă” o seară la teatru, cu siguranţă că nu ar vota ciuma roşie pesedistă la alegeri. Aşadar, „PSD te vrea prost”. Filozoful german Immanuel Kant spunea “Un popor lipsit de cultură este lesne de manipulat”. De partea opusă, cea a răului, ideologul nazist Joseph Goebbels, ministrul Propagandei al lui Hitler spunea la rândul lui: “Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!” Acesta e PSD fraţilor, şi nimic nu este întâmplător!

Sloganul din 1990 al pesediştilor (fesenişti li se zicea atunci) care i-au adus pe mineri la Bucureşti ca să îi bată pe studenţi şi intelectuali era „Noi muncim, nu gândim!”. Sloganul pesediştilor constănţeni e doar puţin schimbat: „Noi ciordim, nu gândim!”.

Inculţii Făgădău şi Ţuţuianu boicotează spectacolele Teatrului de Stat

Foto: Acei oameni minunaţi…Artiştii constăţeni în „Dyonissos”, o excepţională piesă de teatru grec antic.

Am citit revoltată memoriul celor 47 oameni de teatru constănţeni, angajaţi şi colaboratori ai Teatrului de Stat Constanţa, memoriu trimis către Consiliul Judeţean, Primăria, Prefectura Constanţa, Ministerul Culturii şi UNITER şi dat publicităţii joi, 21.02.2019. Ei susţin că autorităţile locale constănţene nu sunt capabile să patroneze activitatea teatrală şi analizează posibilitatea de a cere Ministerului Culturii să preia teatrul sub autoritatea sa.

Ceea ce m-a şocat, printre altele, a fost dezvăluirea că preşedintele CJC, Horia Ţuţuianu şi primarul Decebal Făgădău nu au participat niciodată la premierele Teatrului de Stat din Constanţa deşi au primit de fiecare dată invitaţii. Fiecare om îşi petrece timpul liber după cum doreşte. Desigur că nu mi-am imaginat niciodată că Făgădău sau Ţuţuianu s-ar simţi bine la teatru, dar ei nu sunt simpli spectatori, şi ar fi trebuit să se ducă, chiar dacă ar fi stat la spectacol ca pe ace şi în sinea lor ar fi dorit să-şi petreacă seara la păcănele. Ei sunt autoritatea de care depinde teatrul, aflat în subordinea CJC Constanţa condus de Ţuţuianu, dar şi pe raza Municipiului Constanţa, unde primar este Făgădău, care nu are scuza că Teatrul de Stat este în subordinea altei instituţii decât primăria. Cu atât mai mult cu cât deşi teatrul este în subordinea CJC, clădirea în care funcţionează acesta aparţine primăriei. Totuşi, cât de nesimţiţi pot fi aceşti doi indivizi, Făgădău şi Ţuţuianu, care s-au văzut stăpâni pe destinele Constanţei?

Absenţa, sau mai bine zis boicotul la care Ţuţuianu şi Făgădău supun Teatrul de Stat din Constanţa reprezintă un semnal politic clar. Întotdeauna prezenţa politicienilor la o activitate, un eveniment este un semnal politic de încurajare. În acest caz semnalul transmis de PSD Constanţa e clar: „Nu vrem teatru, nu vrem cultură, afară cu ei din oraş!”

Ravagiile ocupaţiei pesediste din Constanţa

Pesediştii constănţeni sunt convinşi că „afaceri” înseamnă să fure ei ca porcii. Spre deosebire de ei, eu ştiu ce înseamnă afaceri, pentru că pe lângă activităţile antreprenoriale, am reprezentat şi o corporaţie cotată la Bursă. Brandul sau marca reprezintă un patrimoniu imaterial al companiei, a cărui creare, impunere şi menţinere pe piaţă costă bani mulţi de tot. Dar deţinerea brandului aduce la rândul său bani. Vedeţi de exemplu afacerile cu franciză care de fapt constau în cedarea dreptului de folosinţă al brandului de către un terţ. Este o chestiune de proprietate intelectuală. Ştiu însă că pentru pesedişti cuvântul „intelectual” este ca o înjurătură de mamă. Cât de incompetent trebuie să fii, ca să distrugi brandul „Fantasio”, cunoscut de o Românie întreagă, de la Botoşani la Timişoara şi de la Mangalia la Satu-Mare? Vă amintiţi că Nicuşor Constantinescu a desfiinţat Teatrul Fantasio. Teatrul „Fantasio” era un simbol al oraşului, alături de Cazinou, altă victimă a furiei distructive a ocupanţilor străini pesedişti din Constanţa.

Să dăm cuvântul oamenilor de teatru constănţeni, şi citez din memoriul lor:

„Cu toate că au fost informate (autorităţile n.n.) în repetate rânduri despre problemele pe care le avem – sistemul de încălzire defect, supraîncărcarea reţelei electrice, depozitele neîncăpătoare şi deteriorate, candelabrele vechi şi deteriorate, sistemele mecanice ale scenei vechi, scurgerile din cauza precipitaţiilor, în general mediul insalubru de lucru –, autorităţile ne promit, de ani de zile, o reabilitare doar termică şi electrică, pe nişte fonduri europene la care nu mai sperăm, iar, între timp, ne bazăm pe improvizaţii riscante. Nici nu îndrăznim să visăm la o clădire construită special pentru a fi teatrul nostru, cu toate că în campaniile electorale ni se promite mereu…

Am tăcut atunci când președintele CJC Horia Țuțuianu, proaspăt venit pe funcție, a inspectat clădirea TSC și a declarat presei că managerul este de vină, cu toate că managerul îi prezentase dificultățile sistemice pe care trebuie să le înfrunte;

Am tăcut atunci când acelaşi preşedinte CJC a fost contactat de presă pentru că în sala teatrului era frig și a dat vina pe manager, spunând că nu știe nimic, cu toate că CJC fusese înștiințat prin numeroase memorii; Am tăcut când nu i-am văzut la nicio premieră, nici pe preşedintele CJC, nici pe primarul Constanței, cu toate că primesc invitații la toate”.

Reţineţi că oamenii de teatru din Constanţa nu au revendicări salariale sau sindicale. Nu vor ceva anume pentru ei personal. Ei vor doar să salveze mişcarea teatrală şi cultura constănţeană condamnate la moarte de pesedişti. Este o ruşine pentru Constanţa că teatrul său funcţionează într-o sală cu doar 274 locuri. Este o ruşine că sala e infiltrată de apa pluvială şi că instalaţiile electrice improvizate pun în pericol viaţa oamenilor din teatru.

Ce a făcut PSD în Constanţa pentru teatru şi industria spectacolelor e în afară de distrugerea teatrului şi brandului „Fantasio”, vedeţi mai jos:

Foto: Teatrul de Vară din Mamaia, vedere exterioară

Pesediştii vor să demoleze Teatrul de Vară din Mamaia cel mai probabil pentru a prădui terenul. Explicaţia dată de ei pentru demolare este absurdă. Ei au furat terenurile din Mamaia cu acte false, cu retrocedări ilegale, pentru persoane care nu aveau nici un drept, dar făceau parte din mafia pesedistă, şi acum Horia Ţuţuianu, preşedintele CJC Constanţa vine şi ne spune cu tupeu că Teatrul de Vară din Mamaia trebuie demolat pentru că în jurul său terenurile sunt retrocedate (ciordite adică) şi că mai mulţi piloni de susţinere ai clădirii Teatrului de Vară Mamaia dar şi cortina retractabilă se află pe un teren privat. Chiar aşa, Horică? Cine e fericitul proprietar al terenurilor respective? Pe cine aţi pus voi în posesie şi de dragul cui anume vrei tu să demolezi Teatrul de Vară din Mamaia? Vreţi să demolaţi Teatrul ca să daţi cuiva terenul de sub el? Chiar nu vă ajunge cât aţi furat, peste 120 hectare teren intravilan proprietatea publică a Municipiului Constanţa? Nu vă sperie condamnarea la 9 ani de puşcărie a stăpânului vostru Mazăre? Nu vă mai săturaţi? Chiar aşa de rapaci şi de hămesiţi sunteţi?

Foto: Arenele Tomis, o ruină şi un focar de infecţie

Constanţa este o excepţie şi o ruşine naţională

La fel ca mulţi români, constănţenii scârbiţi de viaţa publică s-au repliat în cercul familial şi manifestă dezinteres faţă de ceea ce se întâmplă în societate. Din acest motiv, mulţi dintre ai noştri au ideea greşită că peste tot în ţară ar fi la fel ca la Constanţa, după 30 de ani de ravagii aduse de „tranziţie” şi aşa-zisele reforme, de fapt un tsunami de distrugere şi jaf organizat care a lovit necruţător România.

Însă lucrurile stau cu totul altfel în celelalte oraşe. Doar Constanţa, capturată de gruparea de criminalitate organizată Radu Mazăre-Nicuşor Constantinescu şi iată, acum de clonele lor, Decebal Făgădău-Horia Ţuţuianu a ajuns o periferie amărâtă şi o ruşine naţională. Pe site-ul www.nicoletaploscaru.ro am arătat în mai multe analize situaţia din Constanţa în oglindă cu spectaculoasele realizări ale altor administraţii din ţară privind atragerea fondurilor europene, renovarea clădirilor de patrimoniu, construcţia de stadioane ultramoderne, săli polivalente şi bazine de înot şi altele. În celelalte oraşe din ţară este o adevărată efervescenţă privind investiţiile în teatru, în restaurarea clădirilor, cu co-finanţări proprii, cu fonduri europene sau de la Ministerul Culturii.

Decebal Făgădău în loc să facă ceva pentru Constanţa a certat Ministerul Culturii pentru că a finanţat Teatrul de Operă din Cluj-Napoca. Să moară şi capra vecinului adică, dacă la Constanţa capra pesedistă este râioasă. Câtă minte are acest Făgădău, şi mai presus de toate, ce naiba caută el în funcţia de primar al Constanţei?

Foto: Teatrul „Maria Filotti” din Brăila inaugurat în 2018, restaurat cu o finanţare de 3,7 milioane euro din care 3,6 milioane euro fonduri europene

Foto: Teatrul Maria Filotti, sala de spectacole restaurată cu fonduri europene

Foto: Palatul Culturii din Iaşi a fost restaurat şi inaugurat în anul 2016. Costul lucrărilor a fost de 26.120.622 euro, fără TVA din fondurile Ministerului Culturii

Foto: Palatul Culturii din Iaşi, interior

 

Foto: A fost reabilitat, consolidat şi restaurat Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Lucrarea a costat 9.284.155 Euro, fără TVA şi s-a făcut prin „Programul de restaurare a monumentelor istorice din România”.

 

Foto: Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, vedere din interior

 

Foto: Palatul Cultural Arad. Primăria a reabilitat în anul 2018 cu 17, 3 milioane lei partea care găzduieşte Filarmonia, în timp ce Consiliul Judeţean Arad finanţează partea unde se află Complexul muzeal. Pe scena Filarmonicii arădene au concertat personalităţi mondiale ca George Enescu sau Bela Bartok.

 

Foto: Complexul Muzeal Arad, reabilitat din banii Consiliului Judeţean Arad

 

 

Foto: Palatul Cultural „Teodor Costescu” din Turnu-Severin. Găzduieşte teatrul unde au jucat titani ai scenei româneşti ca George Vraca, Dina Cocea sau Grigore Vasiliu-Birlic.Costul restaurării a fost de 54.434.339,03 Lei din care 42.577.288,05 Lei finanţare nerambursabilă din fonduri europene. A fost inaugurat în anul 2016

 

Foto: Teatrul Naţional din Caracal, construit în 1896 după planurile arhitectului austriac Franz Bileck. A fost reparat şi inaugurat în anul 2008 . Costurile au fost de 13 milioane lei. Acum teatrul este un puternic focar de cultură şi gazdă a festivalurilor naţionale şi international de teatru.

 

Foto: Teatrul Naţional din Caracal restaurat, detaliu de interior

 

Foto: Teatrul din Slatina a fost inaugurat în anul 2010 în cadrul Centrului Cultural „Eugen Ionescu” şi s-a realizat prin modificarea fostului cinematograf Alutus. Lucrările au constat în modernizarea sălii de cinema existente prin crearea unei săli de teatru, a două săli de cinema, foyer, cafenea culturală, cabine pentru actori, sală de machiaj, coafură, sală lectură- repetiţii- relaxare, depozit decoruri, recuzită şi costume. Clădirea are atenuator de vibraţii, o premieră pentru România. Proiectul a fost realizat pe banii Consiliului Local Slatina.

 

Foto: Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani. Primăria orașului Focșani împreună cu Consiliul Județean Vrancea au finanțat lucrările de consolidare și restaurare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004

 

Se restaurează Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin. Este cel mai vechi teatru din România, construit în 1815-1816. Este o copie a Burgtheater, teatrul curţii imperiale din Viena. Lucrarea se face din fonduri europene nerambursabile şi costă 9,6 milioane lei.

 

Foto: Teatrul Vechi „Mihai Eminescu din Oraviţa, vedere din interior

 

Foto: Tulcea are un teatru nou, inaugurat în anul 2008 la Centrul Cultural Jean Bart. Teatrul tulcean a devenit membru asociat al Convenței Teatrale Europene, fiind a treia instituție din țară, după Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova și Teatrul Național Timișoara, ce are acest privilegiu. Consiliul Judeţean Tulcea a alocat pentru acest obiectiv cultural aproape 500.000 de lei, iar Consiliul Municipal a susţinut această investiţie cu circa 400.000 de lei.

Foto: Teatrul „Jean Bart” din Tulcea

 

Foto: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi a fost reparat şi inaugurarea a avut loc în anul 2008

Cele de mai sus sunt câteva exemple ale realizărilor autorităţilor locale din alte oraşe. Sunt oraşe mai modeste decât Constanţa care au teatre ce funcţionează în cele mai bune condiţii. La Constanţa însă nu s-a construit nimic şi nu s-a reparat nimic. Doar jaf la scară monstruoasă şi distrugere. Constanţa este o excepţie nefericită în România. Nu ştiu ce părere aveţi voi, dar sentimentul care mă încearcă pe mine este FURIA!

Hai Constanţa❗️Hai România❗️🇹🇩

#ConstantaDragosteaMea💖

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here