Moştenitorii Epocii de Aur. Autostrăzile

0

 

Politicienii şi guvernele din 1989 încoace s-au comportat ca nişte beizadele care au trăit pe picior mare din moştenirea primită, risipind-o până s-a ales praful de ea. România a trăit până acum din moştenirea Epocii de Aur, o moştenire care nu este inepuizabilă. Însă atunci când se va termina averea de dinainte de 1989, nu se va alege praful de beizadelele politice, pentru că ei sunt multimilionari şi suspectez vreo câţiva că sunt chiar miliardari. Se va alege praful de noi, poporul, dacă nu se schimbă drumul greşit pe care duc ei ţara.

În 2019 sărbătorim cu fast 32 de ani de la prima „expertiză inginerească” pentru autostrada Piteşti-Sibiu. Aşa se numeau atunci studiile de fezabilitate. În 30 de ani, având o ţară cu dimensiunea, populația şi bogăţiile României pe mână, nemernicii nu au fost în stare să facă o autostradă de 120 km din care doar 60 km prin munţi. Treaba e cam aşa. Compania de autostrăzi (CNAIR) din subordinea Ministerului Transporturilor a reziliat în 2017 contractul pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii Piteşti-Sibiu din cauză că firma străină de consultanţă nu a respectat termenele din contract. Şi, ce să vezi? Șefii de la CNAIR s-au întors la un studiu de fezabilitate din 1991 al institutului românesc de proiectări IPTANA, care de fapt tot din Epoca de Aur venea! Aparent e bătaie de joc, pentru că o Hotărâre de Guvern stabileşte că valabilitatea unei documentaţii tehnico-economice este de 12 luni, după care aceasta trebuie actualizată. Deci ciudaţii de la CNAIR s-au întors la un studiu vechi de 30 de ani, nu de un an, cum prevede legea. De fapt nu aveau ce face. La proiectul Piteşti-Sibiu nu merge să vină nişte străini cu un laptop şi să subcontracteze români care să lucreze, cum spunea pe timpuri Radu Berceanu. Nimeni, niciodată, nu va mai putea face alt studiu comparativ cu cel din Epoca de Aur. Este vorba nu despre tot felul de indicatori şi alte caterinci scrise la birou şi scoase din burtă. Vorbim despre 600 foraje în sol pentru studiile geologice, în regiuni inaccesibile din Carpaţi, unde la vremea respectivă s-au folosit elicopterele armatei române şi militarii din trupele de vânători de munte. Cine să mai facă aşa ceva în ziua de azi? Nu întâmplător, firma străină care fusese contractată pentru studiul de fezabilitate, a reuşit să facă studii doar pentru două dintre cele cinci tronsoane ale autostrăzii. Au făcut doar tronsoanele de la capete, adică Sibiu-Boiţa şi Piteşti-Curtea de Argeş, adică la poalele munţilor. În munţi însă, trebuie ce v-am scris mai sus. De aceea au fost nevoiţi să recurgă la studiul IPTANA. Cu alte cuvinte, nemernicii care s-au perindat la putere nu au făcut nimic, nimic, nimic, timp de 30 de ani şi au fost nevoiţi să se întoarcă în timp, să pornească iar de la moştenirea Epocii de Aur. Tronsonul Pitești-Sibiu este prioritatea numărul 1 a României, pentru că face parte din proiectata autostradă Constanta-Arad-Nadlac, parte a coridorului IV european. Fără aceasta, Constanța va fi izolată și se va sufoca. Deja Portul Constanța utilizează doar jumătate din capacitatea de operare.

Ceauşescu a fost vizionar şi s-a mişcat şi repede

Nicolae Ceauşescu a turnat festiv prima lopată de beton la autostrada Bucureşti-Piteşti pe 04.02.1967, adică la doar 18 luni după ce s-a instalat la putere, la data de 11.07.1965. https://evz.ro/cand-a-fost-gandita-harta-autostrazilor-lui-ceausescu.html

Autostrada a fost inaugurată în 1973. Inginerii români din acea epocă erau profesionişti adevăraţi, nu aveau doctoratele luate ca Gabi Oprea sau Elena Udrea. Autostrada Bucureşti-Piteşti făcea parte dintr-un plan grandios, cu 3200 km de autostrăzi care să lege între ele provinciile istorice, şi care a fost publicat în anul 1968. Harta de mai sus este dintr-un număr de atunci al revistei „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Autostrada Constanţa-Bucureşti-Piteşti-Arad a fost un proiect vizionar, pentru că acest traseu a devenit peste un an, în 1969, „Coridorul IV european de transport”. O altă autostradă gândită în studiul specialiştilor români de acum jumătate de secol a devenit „Coridorul IX european de transport”. Este proiectul autostrăzii de la Bucureşti spre Focşani, Buzău, Iaşi. Autostrada „Transilvania” care nu se mai termină a avut traseul fixat tot în studiul din 1968. Până şi numele era asemănător, în planul din 1968 se numea Autostrada „Ardeal”. Ceauşescu ne-a lăsat viziunea, studii de fezabilitate, 96 km pe A1, 17 km pe A2 şi mai ales spectaculosul complex de poduri feroviare şi rutiere peste Dunăre şi Braţul Borcea dintre Cernavodă şi Feteşti, fără de care ar fi fost imposibil să avem acum A2, pentru că nimeni nu ar mai fi construit aşa ceva. Ceauşescu a inaugurat în 1987 primul tronson pe A2 sau Autostrada Soarelui, care s-a finalizat abia în 2012 pe toată lungimea, adică după 25 de ani.

Minciuni şi baliverne

România are în acest moment mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi. Însumate, promisiunile făcute de politicieni în ultimii cinci ani şi culese de Digi24 TV sunt însă de peste zece ori mai mari.

Dan Şova, fost ministru al Transporturilor – 2014: „Anul acesta vor fi inauguraţi încă circa 100 de kilometri şi începând de anul viitor vom avea o medie de 250 de kilometri pe an”

Ioan Rus, fost ministru al Transporturilor – 2015: „De făcut în următorii ani: 725 de kilometri de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată, 1.800 de kilometri de drumuri expres”.

Sorin Buse, fost ministru al Transporturilor – 2016: „Cam 160 vor fi finalizate la anul”.

Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor – 2017: „În această vară mă voi muta pe şantiere pentru că mi-am asumat nişte termene, nişte kilometri de autostradă”.

Mihai Tudose, fost premier – 2018: „Dacă le pornim nu ne mai opreşte nimeni. Este vorba de 10 miliarde”.

Viorica Dăncilă, actualul premier: „Vom finaliza în următorii ani 350 de kilometri de autostradă”.

Sus inimile, români❗️💙💛❤️ Jos cu nemernicii❗️România este Țara noastră❗️🇷🇴

#ConstantaDragosteaMea💖

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here