Constanţa este pe mâna ignoranţilor şi înapoiaţilor! De ce Oradea poate si noi nu?

1

Constanţa este condusă de ignoranţi şi înapoiaţi şi eu nu mai vreau asta! Constanța poate să renască, poate să redevină frumoasă, atractivă şi renumită. Dacă alte oraşe din România au reuşit, trebuie să reuşim şi noi. Dacă vrem cu adevărat, atunci sigur putem. În Constanţa lumea are ideea greşită că oraşul a decăzut împreună cu toată ţara, că asta e soarta noastră, şi atunci nu avem ce să facem, trebuie să ne resemnăm. Nu este deloc adevărat. Haideţi să ne uităm şi în ograda altora,  să vedem cum au făcut alte oraşe din România. Nu e nicio ruşine asta, ba chiar e mult mai simplu când cineva în România sau undeva, în Europa, face lucrurile mai bine decât tine î tr-un domeniu, să împrumuţi acele bune practici. Aşa fac toate municipalităţile din Europa. Nimeni nu mai  pierde timpul să inventeze apa caldă, când poate prelua ceva care deja funcţionează cu succes.

Moştenirea Art Nouveau la Oradea şi Constanța

Art Nouveau, sau arta nouă în limba română, este un fenomen apărut în arhitectură în Europa de pe la 1880 şi a durat până la primul război mondial. Oamenii de atunci au contestat arhitectura de inspiraţie greco-romană, care dădea clădirilor un aer oficial şi rigid, o arhitectură academică şi conformistă. Au adoptat în schimb Art Nouveau, inspirat de la natură, un stil asimetric şi cu multe linii curbe. Se folosesc elemente din fier forjat şi vitralii.  Clădirile Art Nouveau pur şi simplu sunt frumoase. Cum este Cazinoul din Constanţa.

Oradea are mai multe clădiri Art Nouveau, construite la începutul secolului XX, printre care Palatul şi Pasajul Vulturul Negru, Palatul Moskovits, Hotelul Astoria şi multe altele. În Oradea s-au construit zeci de clădiri Art Nouveau, dintre care 20 de clădiri sunt monumente istorice.

Constanţa are şi ea clădiri în stilul Art Nouveau.  Cazinoul este cea mai importantă clădire Art Nouveau,  nu doar din Constanţa, ci din întreaga Românie. Apoi mai sunt Hotel Palace, Hotel Intim, Casa Zambaccian, Casa Cănănău, Vila Constantinidi, Casa Hrisicos, Casa Embiricos, Casa Șomănescu.

Constanţa şi Oradea au suferit împreună  degradările din anii comunismului şi tranziţiei, cu clădiri care şi-au schimbat destinaţia şi proprietarul, s-au coşcovit, au fost revendicate şi restituite, ori dreptul de proprietate se află în litigiu. Oradea nu este în altă ţară. În plus, Constanţa este un oraş cu mai mulţi locuitori decât Oradea. Din punct de vedere economic nici nu există comparaţie. Judeţul Constanţa este pe locul 2 în ţară după Bucureşti după Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor. PIB pe locuitor din Constanţa este de 85% din media UE (12.937 euro nominal sau sau 24.794 euro PPPS) PIB-ul pe locuitor din judeţul Bihor, unde se află Oradea, este aproape de două ori mai mic decât al Constanţei, de numai 47% din media UE (6.851 euro nominal sau 13.702 euro PPPS). AICI http://www.analizeeconomice.ro/2017/11/cum-arata-topul-judetelor-dupa-pib-ului.htm

 

Transformarea miraculoasă a Oradei

În a doua jumătate a anilor 2000 Constanţa şi Oradea nu erau foarte deosebite, erau două oraşe care tocmai ieşiseră din tranziţie împreună cu întreaga ţară. Oradea a început să-şi pună în valoare moştenirea istorică, patrimoniul cultural şi arhitectonic. A renovat toate clădirile în stil Art Nouveau din oraş, care a devenit astfel de nerecunoscut. Oradea a reuşit să obţină 240 milioane euro fonduri europene nerambursabile, pe care i-a investit în oraş. Banii au provenit în principal din POR, program operaţional regional. Banii din POR se alocă în funcţie de populaţie, aşa că din moment ce Oradea a atras 240 milioane euro, Constanţa ar fi trebuit să atragă circa 360 milioane euro. Numai că republica lui Mazăre, urmat apoi de  Decebal Făgădău, nu a atras mai nimic.

De la caz la caz, Primăria din Oradea a folosit diferite metode. Fie i-a ameninţat cu sancţiuni pe proprietarii faţadelor dacă nu le repară, fie le-a promis finanţări pentru a restaura bijuteriile arhitectonice ale oraşului.

Mai jos vedeţi clădiri Art Nouveau din Oradea, restaurate de primărie cu fonduri europene.

 

foto: Palatul Moscovits din Oradea după reabilitare

foto: Palatul Vulturul Negru din Oradea restaurat

foto: Pasajul Vulturul Negru restaurat

foto: Palatul Episcopiei greco-catolice

foto: Grand Hotel Astoria din Oradea, fostul Palat Sztarill, restaurat 

 Distrugerea patrimoniului  Art Nouveau al Constanţei este o crimă

foto: Cazinoul din Constanţa

Cazinoul din Constanţa este cea mai semnificativă clădire Art Nouveau din România şi poate cea mai frumoasă. Este şi cea mai notorie, a intrat în conştiinţa şi memoria românilor de pe întreg cuprinsul ţării. Din acest punct de vedere frumoasele palate orădene nu se pot compara cu simbolul Constanţei şi chiar al României. Cazinoul se ruinează şi administraţia asistă nepăsătoare. Altă clădire Art Nouveau care stă să se prăbuşească este Casa Zambaccian. Mai avem clădiri Art Nouveau funcţionale, cum e Hotel Palas ori clădiri care se pare că vor fi renovate, cum este Hotel Intim. Pe lângă Cazinou mai sunt şi alte clădiri de patrimoniu în Constanţa. Nu s-a făcut nimic. Mie nu-mi iese din minte cum Oradea a putut să ia peste 240 milioane euro fonduri europene neramburasbile, cu care oraşul s-a transformat, pe când Constanţa aproape că nu a accesat fondurile europene, producându-se oraşului o pagubă de 360 milioane euro, care s-ar fi încasat dacă absorbţia de fonduri se făcea în ritmul Oradei. Oare de ce au scos din Codul Penal infracţiunea de subminare a economiei naţionale? Renunţarea la resurse financiare de sute de milioane euro cum se numeşte?

 

 Vreau Constanţa în reţeaua europeană a oraşelor Art Nouveau!

În 1999 s-a constituit reţeaua europeană a oraşelor Art Nouveau, din care fac parte oraşe ca Barcelona, Budapesta, Helsinki, Glasgow sau Nancy. Aceste oraşe schimbă între ele informaţii privind restaurările clădirilor de patrimoniu şi bunele practici în domeniu. Apartenenţa la reţea asigură şi fluxuri crescute de turişti. Oradea a devenit singurul oraş din România membru al reţelei Art Nouveau. Potrivit regulamentului, un oraş-membru are dreptul să recomande un oraş din aceeaşi ţară pentru a deveni la rândul lui membru. Vreau ca şi Constanţa să întreprindă toate demersurile pentru a deveni membru al reţelei. Vreau să ne racordăm la adevăratele valori europene, ale artei şi culturii. Nu mai vreau să fim nişte provinciali dintr-o periferie, statut nefericit la care Constanţa a fost condamnată în ultimii 20 de ani. De ce primarul Decebal Făgădău din Constanţa nu îl sună pe primarul din Oradea, Ilie Bolojan, să-i ceară sprijinul pentru ca şi Constanţa să devină membră în reţea? Pentru că nu ştie ce este Art Nouveau, că nu era aşa ceva la Altân Tepe, de unde a venit el? Pentru că este ignorant şi într-un interviu acordat presei a refuzat să răspundă când a fost întrebat ce facultate a absolvit?

Constanţa este o metropolă turistică şi turism înseamnă promovarea oraşului peste tot şi cu orice preţ. A fi un oraş Art Nouveau înseamnă distincţie şi turiştii sunt atraşi de asta. Ar trebui să fie un brand al oraşului. Constanţa ar trebui promovată în campanii publicitare din străinătate inclusiv cu brandul că este oraş Art Nouveau. O mare parte dintre turiştii care vizitează oraşul Barcelona o fac pentru a vedea capodoperele  arhitectului Antoni Gaudi, printre care catedrala Sagrada Familia şi Parcul Guel. Gaudi este o legendă a oraşului, tocmai bună de vândut turiştilor şi, surpriză, lucrările lui Gaudi sunt în stilul At Nouveau.  Asta ar trebui să atragă turiştii la Constanţa, nu prostituţia, cum propunea fostul primar Radu Mazăre, ca să atragă „turiştii” ruşi şi arabi. Asta am avut la primărie de 20 de ani încoace!

Turism înseamnă şi crearea de evenimente într-un oraş, şi un eveniment potrivit este ziua Art Nouveau, care s-a marcat şi la Constanţa în iunie 2018. Dar au trebuit să vină cei de la Bucureşti să facă asta, de la Institutul Naţional al Patrimoniului. A mai fost şi o conferinţă la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie. Ce treabă are primăria? S-au mai implicat în plan local câţiva entuziaşti, ghizi urbani, iubitori ai frumosului. Cum ar fi fost ca la capăt de sezon, în iunie 2018, să se fi organizat o conferinţă de două zile cu 500 participanţi din ţară şi din străinătate  în Constanţa? Nu în ultimul rând, apartenenţa la reţeaua Art Nouveau a Constanţei, pe lângă consultanţa de specialitate privind restaurările, aduce oraşului şi un argument în plus pentru atragerea de fonduri europene necesare restaurării clădirilor de patrimoniu, cum se întâmplă la Oradea. Şi cum ar fi dacă Constanţa ar fi membră sau chiar lider în mai multe asemenea reţele, dacă ar avea nu una, ci câte zece conferinţe la capăt de sezon, pe diferite teme şi în diferite domenii? Asta înseamnă să fii o metropolă.

Constanţa este condusă  acum de ignoranţi şi înapoiaţi şi eu nu mai vreau asta!

Mai jos vedeţi clădiri cu elemente de arhitectură Art Nouveau din Constanţa.

 

foto: Hotel Intim din Constanţa, fost Hotel dAngleterre

foto: Hotel Palace din Constanţa

 

foto: Casa Zambacccian, Constanţa

foto: Casa Constantinidi Constanţa

 

foto: Casa Bârzănescu Constanţa

 

foto: Casa Cananau Constanţa

Hai Constanţa❗️💙💛❤️ Hai România❗️🇷🇴

#ConstantaDragosteaMea💖

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here