Bătălia pentru Inima Reginei Maria. Supremația culturală și conceptul de „Constanța regală”

0

Pe 28 decembrie 2014, istoricul Lucian Boia s-a deplasat la Sofia pentru a participa la lansarea traducerii în limba bulgară a volumului său “Balcic”. Cu această ocazie Boia a dat un interviu cotidianului “Trud”, în care a confirmat că susţine pe deplin doleanţa bulgarilor de a aduce inima Reginei Maria la Balcic, susținere pe care ziaristul bulgar a constatat-o plin de satisfacție şi în cartea istoricului din România.

Episodul este parte a unei bătălii simbolice și culturale departe de a fi ostoită.

Patrimoniul imaterial al popoarelor

Firmele comerciale, pe lângă patrimoniu material, adică banii din conturi, marfă, clădiri sau terenuri, au şi un patrimoniu imaterial, care de multe ori poate fi chiar mai valoros decât primul. Este vorba despre mărci sau brand-uri, brevete de invenţii, vadul comercial, ştiinţa de a face lucrurile. Pe aceasta se bazează de exemplu afacerile de franciză. Deţinătorul brand-ului, să zicem “Irish Pub”, îi cedează unui terţ dreptul de folosinţă a acestui brand, dar şi modul de organizare, funcţionare şi decorare a restaurantului contra unei sume de bani.

În cazul ţărilor funcţionează la fel. Statele nu au doar patrimoniu material, cum ar fi teritoriul sau avuţia naţională, ci şi un patrimoniu imaterial, care constă în cultura naţională. Din perspectiva competiţiei sau a concurenţei dintre naţiuni pentru supremaţie culturală, patrimoniul imaterial constă inclusiv din simboluri şi mituri. De exemplu “Căderea Bastiliei” la 14 iulie 1789 este un mit asumat de naţiunea franceză care a declarat această data ca sărbătoare naţională, şi care contribuie la imaginea Franţei în lume. Pretenţiile de mare putere ale Franţei s-au bazat şi pe superioritatea sa morală, ca ţară a libertăţii şi drepturilor omului, aduse de revoluţia franceză, superioritate la care contribuie şi mitul “Căderea Bastiliei”.

Percepţia unei naţiuni în ochii altora contează foarte mult. De exemplu în secolul XIX grecii erau nişte balcanici ca oricare alţii dintre vecinii lor, fără să aibă vreun specific cultural deosebit. Numai că Lordul Byron şi alţi poeţi şi scriitori romantici din epocă au prezentat opiniei publice britanice pe greci ca fiind cei din antichitatea clasică, sau în orice caz, continuatori direcţi. Acest mit a stârnit emoţie în opinia publică şi a contribuit, pe lângă interesele geopolitice britanice, la intervenţia decisive a Angliei în favoarea grecilor în lupta pentru independenţă faţă de Imperiul Otoman.

Simbolistica regală şi toate miturile legate de ea sunt printre cele mai puternice în competiţia pentru supremaţia culturală. Oamenii sunt foarte atraşi de ideea de regalitate, nu în mod necesar ca formă de guvernământ, ci şi ca poveste în sine, încărcată de prestigiu, romantism, istorie şi mister. Cea mai celebră familie din lume, mediatizată frecvent, cu ştiri vizionate de miliarde de telespectatori din lume, este familia regală britanică. Pretenţiile Ungariei de mare naţiune, inclusive pretenţiile cu substrat iredentist, se bazează pe mitul “Coroana Sfântului Ştefan”. Atrag atenţia mass-media internațional şi suverani cu prestigiu mai mic decât dinastia britanică, de exemplu regele Thailandei sau sultanul din Brunei.

Locurile unde se află foste sau actuale reşedinţe regale atrag milioane de turişti. Versailles în Franţa, Potsdam în Germania, Sinaia în România sau Balcic în Bulgaria. Una dintre principalele atracţii ale insulei greceşti Corfu este palatul Achilleion, al împărătesei austro-ungare Elisabeta, zisă şi Sisi.

Inima Reginei Maria

Foto: Caseta cu inima reginei Maria.

Regina Maria, soţia regelui Ferdinand I, este unul dintre cele mai iubite personaje istorice de către români. Românii nu uită curajul cu care regina Maria a fost pe front, în prima linie, în Primul Război Mondial şi a îngrijit soldaţii răniţi în toiul epidemiei de tifos exantematic şi nu uită nici excepţionala sa activitate diplomatică de la sfârşitul războiului, care viza convingerea aliaţilor să-şi respecte promisiunile faţă de România şi să recunoască Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Regina Maria a murit pe 18 iulie 1938. Anterior, ea dispusese prin testament ca inima sa să fie scoasă din piept şi îngropată în capela Stella Maris din cadrul palatului de la Balcic. Corpul urma a fi îngropat la Curtea de Argeş, unde se află mormintele familiei regale. Ca atare, inima sa a fost scoasă din piept şi depusă într-o casetă de argint, care a fost introdusă la rândul său într-o casetă din argint aurit, cu monturi de platină şi pietre preţioase. Caseta a fost înfăşurată în tricolorul românesc şi drapelul britanic, fiind îngropată apoi la Balcic. Îngroparea separată a inimii era un gest destul de obişnuit în cadrul monarhiilor occidentale, mai ales a celei britanice. Aşa a fost cazul cu inima regelui Richard Inimă de Leu. Inima se îngropa într-un loc drag defunctului şi urma să fie un fel de legătură între suveranul decedat şi poporul său, să devină un loc de pelerinaj şi o componentă a identităţii naţionale.

În septembrie 1940 România a cedat Bulgariei Dobrogea de Sud sau Cadrilaterul unde se află palatul din Balcic. Inima reginei a fost dusă la Castelul Bran, iar în 1971, în timpul regimului comunist, a fost mutată la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. În anul 2015, la iniţiativa regelui Mihai şi ca urmare a negocierilor dintre Casa Regală şi Ministerul Culturii, inima reginei Maria a fost mutate la castelul Pelişor din Sinaia.

Castelul de la Balcic

Foto: Castelul de la Balcic.

Reginei Maria i-a plăcut foarte mult la Balcic şi a construit acolo un complex alcătuit din şase case, câte una pentru fiecare dintre copii ei şi alte clădiri şi grădini. Clădirea emblematică este “Vila Cuibul Singuratic”, construită pe malul mării în stil oriental, inclusive cu un minaret asemănător celor de la geamiile turceşti. Din 1960 castelul este muzeu. În prezent, Castelul de la Balcic este un important obiectiv turistic, cu încasări din bilete de circa 1,5 milioane euro anual. Cam 70% dintre vizitatori sunt turişti români. Bulgarilor le lipseşte un singur lucru, anume inima reginei Maria.

 Propagandă şi război cultural pentru inima reginei Maria

Bulgarii au pretenţia ca inima reginei Maria să fie adusă la Balcic, motivând că acestea ar fi dispoziţiile din testament. Desigur că doresc acest lucru pentru a creşte prestigiul şi atractivitatea obiectivului turistic din Balcic. Însă este posibil ca ei să aibă în vedere şi chestiuni de supremaţie culturală, dar şi de identitate naţională, având în vedere că Maria a fost regina fondatoare a României Mari, din care făcea parte şi Cadrilaterul unde se află Balcic, dar şi restul Dobrogei, despre care unii dintre bulgari consideră că ar fi un vechi teritoriu bulgăresc.

În textele apărute în presa bulgară despre inima reginei Maria se fac mari eforturi de către autori să evite menţionarea faptului că Maria a fost Regina României. Este numită “Regina Maria” sau simplu “Regina”. O altă găselniţă a bulgarilor este denumirea “Maria de Edinburgh”, care este un fals istoric, pentru că Maria se numea aşa doar înainte de căsătoria cu prinţul Ferdinand, care a devenit apoi Regele Ferdinand I al României.

Fotografia de sus ilustrează articolul de pe siteul bulgăresc dariknews.bg, preluat de la agenţia BTA, dedicate mutării inimii reginei de la Muzeul Naţional din Bucureşti la Sinaia, la Pelişor, în 2017. Conform explicaţiei foto, poza reprezintă Castelul Bran, în articol fiind consemnat că inima a stat la Bran o perioadă. Fotografia nu este reprezentativă pentru Castelul Bran, dar alegerea ei pentru ilustrarea articolului sugerează că românii ar fi ţinut inima Reginei Maria în condiţii improprii. De altfel textul explicaţiei foto este menit să sublinieze “derizoriul” locaţiei de la Bran în care românii au ţinut inima reginei: „Numeroşi turişti din diferite ţări, inclusiv din Bulgaria, salută în fiecare an Holloween la Castelul lui Dracula din oraşul românesc Bran”.

Un articol tendenţios a fost publicat pe 19.10.2017 pe site-ul bulgăresc brat-bg.com, intitulat „Maria – regina româncă şi-a lăsat inima Castelului din Balcic”. Regina este numită „Regina Maria de Edinburgh”, deşi nu a purtat niciodată ca regină acest titlu. În articol nu se spune că a fost regina României, ci doar că s-a căsătorit cu prinţul moştenitor Ferdinand al României. Site-ul bulgar spune că s-a căsătorit cu Ferdinand la presiunile mamei sale, iar căsătoria ar fi fost insuportabilă, Maria fiind dezgustată de Ferdinand. Ea şi-ar fi găsit refugiul la Balcic, fugind de scandaluri şi conflicte. Mesajul articolului e clar, se sugerează că legătura reginei Maria cu România a fost doar o întâmplare nefericită, împotriva voinţei sale, adevăratul său cămin fiind Balcic.

Site-ul novinite.bg într-un articol pe acest subiect o numeşte pe regină „Regina Maria Edinburgh de Saxa-Coburg-Gotha, adăugând şi că familia sa este înrudită cu familia regală din Bulgaria, dinastia Saxa-Coburg. Se sugerează astfel că regina Maria e şi un pic bulgăroaică, sau cel puţin înrudită cu dinastia bulgară. Adevărul este că până în 1914 toate familiile domnitoare din Europa erau înrudite cu Saxa-Coburg, inclusiv cea britanică, care şi-a schimbat numele în Windsor din cauza războiului cu Germania.

Alte articole, cum ar fi unul amplu, publicat pe 11.07.2017 pe platforma de bloguri megdan.ru şi intitulat “Secretul iubirii din Castelul de la Balcic” abordează într-un registru sentimental necesitatea ca inima reginei Maria să se mute din România la Balcic: “Au nevoie sufletele de o hartă pentru a-şi găsi pacea? Sau ele stau pentru totdeauna acolo unde au fost cel mai fericite? Când te plimbi prin proprietatea reginei Maria vei avea senzaţia că ea este acolo, în fiecare floare, piatră sau copac. Te aştepţi să apară pe Podul Îndrăgostiţilor invitându-te să-i explorezi grădinile…Maria va fi cu tine pentru că spiritul ei face parte din Palat. Poate că motivul constă în iubire. Odată ce ai creat ceva punându-ţi inima acolo, va rămâne acolo, inclusă în frumuseţea pe care ai creat-o pentru tine şi pentru alţii.

În presa bulgară au apărut de-a lungul timpului zeci, sute de articole pe acest subiect. Majoritatea articolelor nu sunt tendenţioase, ori de propagandă, însă din toate rezultă aceeaşi stare de spirit, anume regretul că inima reginei Maria se află în România şi nu la Balcic.

 Netemeinicia pretenţiilor bulgare

Rămăşiţele pământeşti aparţin familiei, în dreptul din toate statele europene, iar în cazul de faţă Casei Regale a României, bulgarii neavând nicio “calitate procesuală”. Regina a dispus prin testament ca inima să fie îngropată la Balcic, dar acest oraş se afla atunci în România. Deci putem spune că în primul rând ea a dorit ca inima sa fie îngropată pe pământ românesc. Regina nu concepea ca inima sa să cadă în mâinile bulgarilor. Iată ce îi scria lui Ray Harris Baker în contextul creşterii pericolului de război în Europa „Balcicul este foarte aproape de frontiera bulgară. Dacă vor fi noi convulsii locul inimii mele poate cădea cu uşurinţă în mâinile lor, şi apoi, vai, săraca mea inimă!”

 Constanţa – oraş regal

Foto: Palatul Reginei Maria din Mamaia şi Barul Orient, anii 1970.

Un proiect cultural de anvergură pentru România ar fi “Constanţa – oraş regal”. La aceasta ar putea contribui Guvernul României, Casa Regală, administraţia locală din Constanţa. Familia regală a României a fost foarte legată de Constanţa. Calea ferată Bucureşti-Constanţa, Podul de la Cernavodă şi Portul Constanţa au fost proiecte sprijinite de regale Carol I, care de altfel, a unit oficial Dobrogea la Patria Mamă după războiul de independent, trecând Dunărea în Dobrogea, în fruntea trupelor române la 14.11.1878. Regele Carol I a construit Geamia din Constanţa. În oraş mai sunt clădiri legate de familia regală, cum ar fi Palatul Regal, adică actuala clădire a Tribunalului.

Regina Maria personal a fost foarte legată de Constanţa. Ea şi-a construit un palat la Mamaia, o reşedinţă de vară.

Foto: Palatul Reginei Maria din Mamaia în prezent.

Clădirile care au alcătuit Palatul Regal din Mamaia sunt degradate , terenul a fost vândut ilegal de fosta administraţie a Constanţei, iar instanţa a cerut anularea tranzacţiei. Consider că s-ar putea expropria clădirile conform legii contra unei despăgubiri. Palatul din Mamaia ar putea fi restaurat şi transformat în obiectiv cultural. La fel şi clădirea în care se află tribunalul ar putea fi restaurată şi adusă la înfăţişarea iniţială care a fost modificată în timp şi care ar putea devein tot un obiectiv cultural.

Un asemenea proiect ar ridica prestigiul şi atractivitatea Constanţei, care ar putea deveni al treilea oraş regal după Bucureşti şi Sinaia. O destinaţie turistică de top nu prevede doar hotel, restaurant şi plajă, ci şi turism cultural şi istoric.

Dacă proiectul se realizează, Casa Regală a României ar putea decide transferarea inimii reginei Maria de la Sinaia la Mamaia. Acest gest ar fi mult mai apropiat de prevederile testamentare, pentru că Mamaia este tot în Dobrogea şi tot pe malul mării, ca şi Balcic, şi totodată tot într-un palat al reginei. Cam aşa s-ar putea acţiona în cadrul concurenţei pentru supremaţia culturală între naţiuni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here