1.04.1941. Să nu uităm! Genocid antiromânesc. Masacrul de la Fântâna Albă

0

S-au împlinit 78 de ani de la una dintre cele mai cumplite tragedii din istoria poporului român, masacrul de la Fântâna Albă, din 1 aprilie 1941. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov şi a ultimatumului sovietic din iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze în favoarea URSS Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei. Din prima zi a ocupaţiei duşmane, populaţia românească a fost supusă celor mai mari orori. Bolşevicii urmăreau să provoace un genocid antiromânesc, să treacă la exterminare etnică şi deportări pentru a elimina românii din aceste provincii istorice ale României. În Bucovina de Nord, în satele din apropierea noii frontiere cu România NKVD (precursorul KGB) a organizat o provocare. A răspândit zvonul că se va deschide graniţa cu România şi cei care doresc pot trece liber în Ţara Mamă. Ca urmare, în ziua de 1 aprilie o mulţime de circa 3.000 de români din satele Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni, Iordăneşti, tineri, bătrâni, copii, femei cu bebeluşi în braţe, s-au îndreptat spre linia de demarcaţie cu România, cu gândul să scape din iadul bolşevic. Coloana de români avea intenţii paşnice. În frunte era purtat un steag alb, icoane, prapuri bisericeşti şi cruci din cetină de brad. La 3 km de graniţă militarii sovietici, după o somaţie formală, au deschis focul cu mitralierele când coloana a ajuns în dreptul lor. Supravieţuitorii au fost hăituiţi cu cavaleria şi tăiaţi cu săbiile. Morţii şi răniţii încă vii au fost aruncaţi de-a valma în gropi şi peste ei s-a turnat var. Peste puţin timp, din satele respective au fost ridicaţi 13.000 de români şi deportaţi în vagoane de vite în Siberia şi Asia Centrală de unde nu s-au mai întors. În regiunea respective de la recensământul românesc din 1931 la cel sovietic din 1959 numărul românilor s-a redus cu 37.000 de persoane.

Autorităţile ucrainene au permis abia în anul 2000 oficierea unei slujbe si apoi ridicarea unui monument în memoria romanilor ucişi la Fântâna Albă. Şi în prezent Securitatea ucraineană SBU mai încearcă să hărţuiască participanţii la comemorările de la Fântâna Albă. Mai mulţi cetăţeni români, între care un deputat din Parlamentul României, ziarişti şi activişti civici au interdicţie să intre în Ucraina din acest motiv.

Ne-am deprins să comemorăm tragediile altora. Este bine, pentru că românul este milos şi plin de compasiune. Dar şi mai bine ar fi să ne plângem şi morţii noştri şi să nu uităm tragediile prin care au trecut românii, mai ales genocidul roşu antiromânesc. Printre morţii identificaţi la Fântâna Albă se numără:

• Din comuna Carapciu: Vasile, Gheorghe și Cosma Opaiț, Gheorghe, Vasile și Cosma Tovarnițchi, Nicolae Corduban.

• Din satul Cupca: Ioan Belmega, Ioan Gaza, Mihai Țugui, Arcadie Plevan.

• Din satul Dimca (Trestiana): Petre Jianu a lui Ion, Vasile și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc.

• Din comuna Suceveni: Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac.

• Din comuna Iordănești: Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiț a lui Mihai, Constantin Molnar.

• Din comuna Pătrăuții de Jos: Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ștefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga.

• Din Pătrăuții de Sus: Constantin Ciucureanu, Arcadie Ursuleanu, Gheorghe Moțoc.

Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here